Nuddu po’ capiri quantu amu
d’arraccamari tutti l’i pinzeri
e diri ch’i’ versi un l’i sciamu
e’ u scriviri : mi tratteni mperi.
Mi basta chi trovu n’argumentu
i’ paroli , tombulu e’ chicchirinu
arraccamannu surispu l’a’ menti
c’u’ bbiru! Cusu i ciuri du jardinu.
Cintinara di pinzeri cusu e scusu
nu ‘nti servi dirimmi comu fai
iu scrivu e’ detestu i vanitusi
‘a puisia : nun mi stanca mai.
No n’attimu arraccamu terra e mari
l’i’ chiaruri, ciumura e’ muntagni
e pi putiri l’u’ pinzeri surispari
fazz’u’ ricamu o’ ricciu di castagni.
E’ difficili capiri l’u’ pueta
u’ raccamu l’u pigghia ‘mparola
si rima : finarmenti si cueta
fa’ comu l’aceddu posa e vola.
Biatu cu ti purseri sta surgiva
‘ntrizza paroli di l’a, a’la zeta
Sutt’o’ cuvecchiu teni na stiva
e scrivi versi e rimi di pueta.