Amuri curtivatu

Stamatina m’arrisbighiai fistusu

nnà ciur’a’mè mugheri arrialai

tinia l’u’ visu duci : luminusu

e iu, cu tantu amuri l’abbrazzai.

L’amuri e’ ‘nn’à musica divina

quanta puisia, scavi cà menti

miliuna di raneddi : ti simina

a natura, sapi farinni cuntenti.

L’amuri e’ u gnàrdinu prufumatu

di cocculi fai tu : granni ricoti

e l’omu, ù ’nnutricu ‘nnàmuratu.

L’a’ vita l’assapuri, ‘mmilli modi

l’u’ trovi cosa granni ‘ù risurtatu

pi ccu curtiva, àmuri : DECI e LODI.

Questa voce è stata pubblicata in Poesie dialettali siciliane e contrassegnata con , , , , , . Contrassegna il permalink.

Lascia un commento